MONOBLAST, s. n. / monoblaste, s. m. / monoblast. [(yr. monos =singw; blastos = germen.} Prima celula precursoare a *seriei monocitare, din care la maturatie rezulta promono-citul. M. prezinta o *cromatina cu structura fina, iar *nucleolii sunt, de regula, vizibili. In mod normal nu este observat In maduva sau In sangele periferic, dar poate aparea In leucemia monocitara. V. si monocit.
