PLEIOCITOZA, s. f. / pleiocytose, s. f. / pleiocytosis. {Cjr. pleion = mai numeros; kyton = celuCa; -oza.] Prezenta unui numar mai mare de celule decat In mod normal, cu referire mai ales la prezenta leucocitelor sau limfocitelor. Initial, ter-menul a fost aplicat pentru limfocitoza observata In LCR In cursul sifilisului sistemului nervos central.