STRANUT, s. n. / eternuement, s. m. / sneeze. [Lot. ster-nulalio, -onis = stranut, de. [a. stornuero = a stranuta.] Expulzie brusca si zgomotoasa a aerului pe nas si pe gura, provocata prin iritarea mucoasei nazale.
STRANUT, s. n. / eternuement, s. m. / sneeze. [Lot. ster-nulalio, -onis = stranut, de. [a. stornuero = a stranuta.] Expulzie brusca si zgomotoasa a aerului pe nas si pe gura, provocata prin iritarea mucoasei nazale.
