REFRACTOMETRIE, s. f. / refractometrie, s. f. / refractome- try. [Lot. refractus, de. la refrmgere – a rasfrange. fi fraagere = a fr6nge.; gr. metron = masurCL} Metoda de determinare a indicelui de refractie al unor solutii sau lichide biologice. Cum indicele de refractie variaza Tn functie de concentratia unor sub- | stante, cu *refractometrele se determina, de fapt, concentratia substantelor respective. Ex.: determinarea proteinelor totale din serul sanguin sauplasma sanguina.
