OZENA, s. f. / ozene, s. m. / oz(a)ena. [Qr. ozaiaa = dulioare, de [a ozein = a ef(fu}la un miros ne.plwut.} Atrofie a mucoasei nazale cu scaderea sensibilitatii olfactive prin infla-matia cronica, Tn pusee repetitive ale acesteia (frecvent cu Klebsiella ozenae). La examenul obiectiv se constata prezenta unor cruste brune ce tapeteaza peretii foselor nazale $i care determina o exhalatie fetida.
