NICTALOPIE, s. f. / nyctalopie, s. f. / nyctalopia. [QT. nyx, nyktos = noapte; alaiis = obscw, orb, ops, opos = vedere, vas.] Termencu sensul mca disputat. In romana si engleza: orbire sau cecitate nocturna. In franceza: facultatea de a vedea noaptea, de a distinge obiectele la o intensitate lumi-noasa mica.
