MANGANISM, s. n. / manganisme, s. m. / manganism. [Origine oBscurd; posifiil aiterare de la magneziu (gr. magnes =piatra magnetica, aausa din regiunea ‘Magnezia din ‘Asia Mica); -ism.] Denumire care reuneste simptomele determinate de intoxicatia cronica cu mangan, produsa de obicei prin inhalarea pulberii metalului: agresivitate urmata de astenie si apatie, tremor, hipertonie musculara cu tulburari de echilibru, de mers si de vorbire. Aceasta simptomatologie se poate aso-cia cu pneumopatii acute severe. M. este o boala profesio-nala care poate aparea la lucratorii din industria sticlei, indus-tria chimica (fabricarea manganatilor si a permanganatilor, a colorantilor), industria metalurgica.
