MALPRAXIS, s. n. / malpraxis, s. m. / malpractice. [Lat. mafus = ran; gr. praxis =acfiune, practica, de la prattem = a. acfwna.} Tratament incorect sau neglijent al iinui padent, care Ti cauzeaza acestuia prejudicii de orice fel, In relatie cu gradul de afectare a capacitatii fizice ?i psihice. M. poate fi consecinta unor lacune ‘in pregatirea profesionala, a lipsei de experienta practica sau a abilitatii efectuarii unor procedee diagnostice si indeosebi terapeutice. In majoritatea tarilor medidi sunt asigu-rati pentru cazurile de m., dar asigurarea se refera doar la acoperirea materials! a eventualelor daune cauzate padentului si nu la responsabilitatea profesionala.
