ABCES, s. n. / abces, s. m. / abscess. [Lot. abscessus, de ia ah =mde.parta.t de., cedere = a. trece, a. se. duct.} Colectie de puroi continuta intr-o cavitate neoformala, rezultand in principal din necroza unei zone tisulare, consecutiva inflamatiei. Tipuri: 1) Abces alveolar, situat intr-o alveola dentara. 2) Abces artrifluent -abces rece de origine tuberculoasa, cu punct de plecare osteoarticular. 3) Abces Brodie, v. boala Brodie. 4) Abces cald – care este insotit de semne inflamatorii: caldura locala, inrosire, congestie, durere. 5) Abces cerebelos si cerebral – situate la nivelul cerebelului si, respectiv, creierului. 6) Abces limfatic – consecutiv unei inflamatii a unui ganglion limfatic. 7) Abces mamar – care complica o infectie a glandei mamare. 8) Abces rece – colectie purulenta fara semne acute, care se formeaza lent si insidios intr-o infectie cronica, mai ales in cursul unei tuberculoze osteoarticulare sau ganglionare. 9) Abces septicemic – de origine hematogena, complicand o septicemie. 10) Abces steril – al carui continut, dupa cultura, nu duce la constatarea prezentei microorganismelor. 11) Abces traumatic – provocat de un traumatism.
