EXCIPIENT, s. n. / excipient, s. m. / excipient. [Lot. excipi-ens, de. [a excipere = a scoote., a. include.] Vehicul al unui medicament; substanta In care sunt Incorporate principiile active pentrua Ie facilita absorbtia In organism. V. si corectiv.
EXCIPIENT, s. n. / excipient, s. m. / excipient. [Lot. excipi-ens, de. [a excipere = a scoote., a. include.] Vehicul al unui medicament; substanta In care sunt Incorporate principiile active pentrua Ie facilita absorbtia In organism. V. si corectiv.