ABDOMENUL reprezita regiunea inferioara a trunchiului, separata de torace prin diafragm si limitata inferior de bazin prin planseul pelvin. Cavitatea abdominala este delimitata de o serie de elemente ale scheletului: posterior – rahisul, de la a 12-a vertebra dorsala la a 5-a lombara; superior – partea inferioara a custii toracice; inferior – bazinul osos. Aceste elemente scheletice servesc ca suport unui puternic unghi musculoaponevrotic constituit de fiecare parte, lateral drept si stang, din cei trei muschi largi ai abdomenului (marele oblic, micul oblic si transversal) si anterior din cei doi muschi drepti ai abdomenului. Partea superioara a cavitatii abdominale se intinde in interiorul custii toracice, formand lojile subfrenice dreapta si stanga, care corespund fetei inferioare a fiecareia din cupolele diafragmului. Ele contin organele cu topografie toraco-abdominala: ficat, stomac, splina. Peritoneul abdominal, cu cele doua foite, parietala si viscerala, delimiteaza cavitatea peritoneala, ale carei limite se confunda cu cele ale cavitatii abdominale. Tubul digestiv abdominal, invelit de peritoneul visceral, ocupa cea mai mare parte a abdomenului. Posterior organelor peritoneale se gasesc spatiul si organele retroperitoneale. Diviziunile topografice vechi, clasice, conservate in limbajul clinic, proiecteaza pe peretele anterior (peretele explorarii manuale a abdomeriului) noua regiuni delimitate cu ajutorul a doua linii orizontale: superioara, care trece prin arcurile costale, si inferioara, prin crestele iliace, si de doua linii verticale, care pleaca din mijiocul ligamentului inghinal. Regiunile astfel delimitate sunt: in etajul abdominal superior – hipocondrul drept, epigastrul si hipocondrul stang; In etajul abdominal mijlociu – flancul drept (regiunea lombara dreapta), mezogastrul (regiunea ombilicala) si flancul stang (re- giunea lombara stanga); In etajul abdominal inferior – regiunea inghinala dreapta, regiunea pubiana (sau hipogastrul) si regiunea inghinala stanga.
