REFRACTAR, adj. / refractaire, adj. / refractory. [Lot. refriic- tarius = nesuptis, carcotaf, de. [a refrmgere =fl rasfrdnm fi fraagere = a frange.} 1) Despre un proces Tn care reactia la un stimul este diminuata sau lipseste. Ex.: perioada r:. perioada care urmeaza dupa faza de activitate a unui nerv saumuschi, Tn timpul careia un stimul nu determina nici un raspuns. 2) Despre o boala care nu evolueaza favorabil Tn cazul unui tratament. Ex.: hipertensiune arteriala r.
