VENIN

0
13

VENIN, s. n. / venin, s. m. / venom. [Lot. venenum =otrava.] Substanta toxica, in general lichida, produsa de unele specii de serpi, insecte, alte animale si, mai rar, unele plante. De regula, v. contine toxice de natura proteica sau peptidica. tn particular, v. de sarpe contine hemotoxine, hemaglutinine, neurotoxine, leucotoxine si toxine endoteliale. Animalele injec- teaza v. prin intepatura sau muscatura. Semnele intoxicatiei cu cu v. sunt variabile in functie de natura acestuia si de pro-ducerea unor intepaturi multiple (ex.: himenoptere: albine, viespii). Ele variaza de la durere, tumefactie locala, hemoragie la edem al cailor respiratorii, paralizii sau soc anafilactic.