VECTOCARDIOGRAMA, s. f. / vectocardiogramme, vecto- gramme, s. m. / vectorcardiogram. [Lat. vector, -oris =cet care transporta, de [a veclare = a cara, a transporta; gr. kar-dia = inima; gramma = inscnere.} Reprezentare grafica a variatiei directiei $i intensitatii (moment cu moment) fortei elec-tromotoare a inimii pe toata durata unui ciclu cardiac com-plet. Proiectia in plan frontal a v. se obtine prin linia curba ce uneste extremitatile pozitive (varfurile) vectorilor cardiaci momentani succesivi pentru unda P, complexul QRS si unda T. Combinarea v. obtinute Tn planurile frontal, orizontal sau sagital permite obtinerea v. spatiale. Buclele v., de?i difera mult de traseele scalare (electrocardiografice) pot oferi infor-matii foarte utile Tn diagnostic, prin analiza configuratiei si morfologiei Tndeosebi In cazul v. spatiale. V. rezuma variatiile de directie si intensitate ale fortei electromotoare a inimii Tn tim-pul contractiei cardiace. Abrev.: VCG. Var.: vectorcardiograma.