VASOPRESINA, s. f. / vasopressine, s. f. / vasopressin. [Lat. vcis, vasis = vas; pressure = a presa; -inn.) Hormon nonapeptid ciclic, cu M,. 1084 Da, secretat de anumiti neuroni magnocelulari din nucleii supraoptici (Tndeosebi) si paraven-triculari ai ‘hipotalamusului si stocat Tn lobul posterior al *hipo-fizei (unde a fost izolat pentru prima oara, de unde denu-mirea inexacta de hormon posthipofizar). V. este produsa sub forma unui pre- hormon alcatuit din 168 aminoacizi, denumit propresofizina. Dupa clivarea *peptidului semnal, aceasta mole-cula este scindata Tn trei parti: arginin-v., neurofizina II si o glicoproteina. Arginin-v. si neurofizina II sunt induse Tn ace-leasi granule neurosecretorii, care ajung prin axoni In lobul posterior al hipofizei. Printr-un mecanism de exocitoza calciu-dependent, hormonul si proteina sa purtatoare tree Tn sangele capilar $i ajung Tn circulatia sistemica. V. este alcatuita din 9 aminoacizi, care nu sunt identic! la toate speciile, de unde denumirea de arginin-v. pentru v. umana si a numeroase mamifere si de lizin-v. Tn cazul v. de pore. Activitatea biolo-gica a v. este legata de prezenta asparaginei Tn pozitia 5 si a argininei Tn pozitia 8. Gena codanta pentru sinteza propre-sofizinei este situata pe cromozomul 20. Au fost detectate cazuri de mutatie a genei, unele provocand *diabet insipid. Secretia de v. depinde de variatiile presiunii osmotice $i de variatiile volumului sangelui circulant. V. actioneaza la nivelul tubului distal renal favorizand reabsorbtia apei, ceea ce duce la modificarea osmolaritatii si a debitului urinar. De asemenea, produce contractia musculaturii netede arteriolare si arteriale, determinand hipertensiune. Administrarea de v. suprima *poli-uria provocata de ablatia hipofizei si pe cea din cadrul dia-betului insipid. Abrev.: ADH (de la engl. antidiuretic hormone). Sin.: hormon antidiuretic, pitresina.
