URINA, s. f. / urine, s. f. / urine. [Lat. urinu, gr. ouroa unrio,} Fluid organic excretat de rinichi, acumulat Tn vezica . eliminat, de obicei voluntar, prin uretra. In mod normal urina are o culoare galben-chihiimbar sau rosietica, Tn functie de den-sitate (1,005- 1,030) este usor adda si are un miros particular.l Volumul de u. eliminat de adult este de 1 000-2000 ml/24 ore, cu variatii considerabile Tn functie de apa, fluidele si hrana con- sumate, de activitatea fizica si de climat. U. confine circa 95%apa si 5% substante minerale (sodiu, potasiu, calciu, magneziu sub forma de cloruri, sulfati, fosfati) si organice (uree, crea-tinina, acid uric, acizi aminati, enzime, hormoni, vitamine), ca si hematii si leucocite (sub 5000 pe mililitru). Prin excretia u. se produce, pe de o parte, eliminarea unor deseuri metaboli-ce, a unui mare numar de medicamente si de toxice si, pe de alta parte, se asigura constanta mediului intern at organis-mului, prin reglarea cantitatilor de apa si de saruri minerale eliminate, evident, sub control neurohormonal. V. si tab. const. biochim.
