UMOARE, s. f. / humeur, s. f. / humor, mood, temper. NA: humor (1). [Lot. humor, -oris = iu-lud.} 1) Termen desuet care desemneaza un lichid organic intrinsec (ex.: *u. apoasa, *u. vitroasa). in medicina antica se sustinea existenta a patru umori (sangele, flegma, bila galbena si bila neagra sau melan- colia), temperamentui si sanatatea depinzand de proportia dintre acestea. 2) Tn prezent, termenul este utilizat indeosebi pen-tru desemnarea dispozitiei afective fundamentale, care confers starilor sufletesti un caracter agreabil sau dezagreabil. Obs.: in relatie cu aceste doua posibile explicate tn engl. exists ter-meni diferiti: 1) humor, 2) mood, temper.
