TUSE, s. f. I toux, s. f. / cough. [Lat. tiissis = fuse.] Act respirator complex, coordonat de obicei reflex, dar reproductibil si voluntar. T. consta, de regula, dintr-un inspir profund cu Tnchi-derea ‘glotei, urmat de un expir brusc prin care se elimina aer alveolar cu viteza mare si turbulenta, astfel meat pot fi Indepartate din caile aeriene particule de orice natura sau gaze iritante care se pot afia local. Presiunea intrapleurala poate creste la peste 100 mmHg, iar viteza fluxului de aer peste 950 km/ora. Centrii de control ai t. se afla la nivel medular. In afara t. „fiziologice”, au fost descrise mai multe forme de t. in patologie. V. in continuare.
