TIMPAN, s. n. / tympan, s. m. / tympanum. NA: membrana tympani. [Lat. tympanum, ffr. tymptinon = tam6iir, sewui anatomic dateazd dm sec. XI^II.} Diafragma care separa capatui intern al conductului auditiv extern de lantui de osisoare din urechea medie. Membrana timpanica este acoperita pe fata externa de un epiteliu, iar pe cea interna de o mucoasa. T. vibreaza sub actiunea undelor sonore din mediul ambiant ?i transmite vibratiile lantului de osisoare. Partea superioara a membranei t., mai subtire si mai putin rezistenta, se nume^te membrana flacida Shrapnell. La acest nivel se produc perfo-ratii acddentale si patologice ale t.
