SPLANHNOCRANIU, s. n. / splanchnocrane, s. m. / visce- rocranium. NA: cranium viscerale. [Qr. splankhnon = tfis- cer; tat. medwuafa cranium, din gr. kranion = craniu.] Tn sens restrans, parte a scheletului cefalic provenind din aparatui bran- hial embrionar: totalitatea scheletului facial, osisoarele urechii rnedii, apofiza stiloida, osul hioid. Tn sens larg, s. cuprinde, de asemenea, cartilajele tiroide si cricoide. Sin. : viscerocraniu.
