SIMPTOM, s. n. / syndrome, s. m. / syndrome. [Cfr. syndrome = arum wnpreii.nd, concurs, de. la syn = imprmrw, dramas = cursd, drum.} Unui dintre cei mai vechi termeni medi-cali, utilizat Tnca din 1541 de Copland mtraducerea sa mengleza a operelor lui Galenus. S. reprezinta un ansamblu de *simptome si *semne care pot constitui o entitate clinica, dar nu si etiologica. S. se distinge traditional de „boala prin absents unei cauze specifice. In practica, aceasta discriminare este ade- sea suficient de dificila sau chiar arbitrafa, Tncat uneori aceeasi entitate este uneori denumita boala, alteori s. S-a sugerat si chiar s-a convenit ca denumirea de s. sa fie utilizata Tn cazul ansamblurilor de simptome care pot fi prezente in boli diferite si care constituie o etapa Tn demersul diagnostic. 0 mare difi- cultate decurge din faptui ca multe s. sunt denumite cu numele autorilor care le-au descris. Este de asteptat ca progresele in patogenie si Tn biologia moleculara sa se reflecte pozitiv in *nosografie, inclusiv prin diminuarea numarului de s. Deocam- data, aceasta tendinta, desi se manifesta, nu a adus clarificari radicale. Obs.: la pl.,sindroame sau sindrome. Sindroame cu denumiri comune
