SETON

0
8

SETON, s. n. / seton, s. m. / seton. [Tr. seton, din [at. saeta = par de pore, par feapan.] Fir subtire trecut printr-o fistula, un sinus sau un epiteliu, care functioneaza ca ghidaj pentru un abordcu instrumente avand undiametru mai mare.