SEPTICOPIOEMIE, s. f. / septicopyohemie, s. f. / septicopy- (a)emia. Lat. septicus, gr. septikos = care face. sa putrezeasca, de. la gr. sepei’n =a putrezi; gr. pyoa = puroi; haima, -atos =sange.} Forma de *septicemie in care microbii se localizeaza secundar Tn anumite puncte din organism, unde se produc focare purulente.
