SCINTIGRAFIE, s. f. / scintigraphie, s. f. / scintigraphy. [Lot. scintilla = scdnte-ie; gr. grciphoin = a scrie..} Metoda imagis-tica neinvaziva in viw, apartinand *medicinii nucleare. Principiul s. consta Tn administrarea (de obicei intravenos, dar si per os) a unor *radiofarmaceutice care se vor fixa prin mecanisme specifice la nivelul structurii anatomice investigate. Radiatiile (de regula gama) emise de organismul pacientului, din locurile de fixare (fiziologica sau patologica) a radiotrasorului utitizat, vor fi detectate fie cu un *scintigraf cu baleiaj, fie, mai frecvent Tn prezent, cu o „gamma-camera, Tn care caz vor fi prelucrate pe un computer, obtinandu-se *scintigrama. Specificitatea de fixare a radioizotopului sau a moleculei marcate folosite per- mite obtinerea unor imagini cu caracteristici diferite fata de alte metode imagistice, Tn care rezultatui depinde de densitatea tisulara (*radiologie) sau de densitatea protonica a tesutului („rezonanta magnetica nucleara) etc. Sin.: gamagrafie.
