ROTATORIU, adj. / rotatoire, adj. / rotatory. [Lat. rotator, -oris =eel care face sit se roteasca, de (a rotare = a roti, a mudrti fi rota = roata.} 1) Care apare Tn cursul sau este cau-zat de o rotatie. Ex.: vertij r. 2) Care efectueaza o rotatie, sau se deplaseaza Tn sens drcular. Ex.: miscare r. a globilor ocu-lari. 3) Care deplaseaza o structura drculara. Ex.: muschi r.
