REZOLUT1E, s. f. / r6solution, s. f. / resolution. [Lat. reso-lutia, – onis =dezkgare., lie [a resolvere = a dude-go, a efyiti-ca.} 1) In medidna, termenul este folosit de obicei cu sensul de disparitie a unui proces patologie (ex.: inflamatie, formatiune tumorala etc.) si, mai rar, cu sensul de scadere a contractilitatii musculare (Tn anestezie, stari toxice, paralizii etc.). 2) Tncazul *microscopului, sin. cu putere de rezolutie (v.). REZONANTA, s. f. / resonance, s. f. / resonance. [Lot. re-sonaatia = rOsunet, ecou, de. la resonare = a raswia (ca un ecou).] 1) Fenomen de oscilatie a unui sistemfizic pe seama energiei primite (Tn mod direct sau prin intermediul unor unde) de la un alt sistemfizic, care osdieaza cu o frecventa apropi-ata de cea a oscilatiilor proprii primului sistem. Amplitudinea oscilatiilor induse este maxima Tn cazul egalitatii acestor frecvente. Dupa natura marimilor care osdieaza, pot exista: r. acustica, r. electrica, r. mecanica. Prevenirea r. mecanice (ex.: *trepidatii) este necesara datorita efectelor sale daunatoare organismului. Pe langa domeniile stride ale fizidi, fenomenele de r. au numeroase aplicatii si Tn alte domenii. Tn medidna prezinta un interes deosebit fenomenele de *r. magnetica nucleara si de *r. paramagnetica electronica. 2) Tn chimie, fenomen prin care o molecula determinata prezinta o structura reala, intermediara Tntre mai multe forme, denumite limite, datorita faptului ca anumiti electroni de legatura osdieaza Tntre ‘ doi sau mai multi atomi legati Tntre ei. Fenomenul de r. sta-bilizeaza o molecula si diferenta de energie dintre cele doua forme limita se numeste energie de rezonanta.
