QUASISPECIE, s. f. / quasi-espece, s. f. / quasi-species. [Lat. quasi = cam, aproape; species = aspect, aparenfa.] ConceptuI de q. a fost dezvoltat de Eigen pentru a defini structura pop- ulatiilor ARN, interactiunile dintre ele si auto-organizarea lor pro- gresiva In cursul stadiilor initiate ale aparitiei vietii pe pamant. In egala masura, acest prindpiu poate fi aplicat populatiilor ARN virale care exista In interiorul unei gazde infectate. Pentru aces- tea, notiunea clasica de specie biologica este insufidenta, da- torita ratei mari a mutatiilor si a lipsei sistemelor de corectie post-replicare, virusurile formand o populatie de genoame Inru- dite, dar diferite. Notiunea de q. explica In acest caz capacita- tea virusurilor de a-si conserva identitatea si potentialul patogen in duda evolutiei rapide. Indiferenfde fatele evolutionare, popu- latiile virale ARN (care ocupS un spatiu secvential egal cu suma variantelor posibile, In situatia In care fiecare nucleotid din fiecare pozitie din structura primara poate sufeh modificari) tind Intotdeauna sa atinga la nivel global pozitia de echilibru, reprezentata de secventa consensus (reprezentand conventional secventa eel mai frecvent Intalnita la indivizii care alcatuiesc populatia virala). Exemplul eel mai caracteristic pentru a ilus-tra notiunea de q. este HIV. In urma infectarii gazdei sus-ceptibile, virusul Incepe sa se multiplice masiv. Fiecare ddu de replicare determina producerea a eel putin unei mutatii, ceea ce face ca In cei 7-10 ani, cat dureaza infectia asimptomatica, sa fie produse 10 virusuri diferite, care pe ansamblu pot diferi pana la 6% din secventele nucleotidice. Unele dintre acestea sunt Inalt replicative (mai patogene), altele prezinta deja mutatii de rezistenta la antiretrovirate si vor fi selectionate prin trata-ment, iar altele rezista neutralizarii prin anticorpi. Ansamblul populational este adaptat pentru a rezista la orice frana evolutionara si pentru a induce boala. Alte specii virale pentru care au fost descrise q. cu semnificatie clinica: virusul gripal sau virusul hepatitei C. Pentru ambele, plastidtatea genomica asigura evaziunea imuna, prindpalul factor de *patogenicitate.
