PROTANOPIE, s. f. / protanopie, s. f. / protanopia. [^r. protos = pnw.vl, cu refe-rire [a rosu, care este. prima culoare din spectrui viziflu; an – priv., ops, opos =vedere, vaz.} Anomalie congenitala a simtului cromatic corespunzand unei *dicromazii cu absenta perceptiei culorii rosii. Sin.: anomalie tip Dalton. Var.: protanopsie. V. si daltonism, discromatopsie, protanomalie.
