PREVALENTA, s. f. / prevalence, s. f. / prevalence. [Lat. praevalentia = superioritate, de la praevafere = a avea mai multa putere fi val ere = a avea for^a, a. fi tare.} Termen care desemneaza, conform definitiei OMS, numarul de cazuri de boala sau de de bolnavi, sau de orice alte evenimente (ex.: accidents) Intr-o anumita populatie, ‘fara distinc(ie Intre cazurile noi si cele vechiPROBA poate fi exprimata In cifre absolute sau (de obicei) In proportie fata de lotui de subiecti din populatie.V. si inddenta. .
