POLIMORFISM, s. n. / pol ymorphisme, s. m. / pol ymorphism. [Cjr. polys =muCfi; morphe = forma; -ism.] 1) Prezenta Intr-o populatie a mai multor forme diferite ale aceleiasi spedi. Carac- terele care fac sa difere Intre ele diversele forme ale unei anu- mite specii pot fi de ordin morfologic, fiziologic sau biochimic. In functie de mecanismse disting: *p. genetic si *p. non-genetic sau fenotipic, determinat de factori de mediu. 2) Proprietate datorita careia anumite elemente sau compusi chimici pot sa existe sub mai multe modificari cristaline (forme) prin ordonarea In mai multe moduri a particulelor In retele cristaline. Sin.: pleomorfism. V. si dimorfism, enantiomorf.
