POLIENDOCRINOPATIE AUTOIMUNA / polyendocrinopathie auto-immune / polyendocrine autoimmune disease. Cfr. polys = muCfi; endon = itiauntru; klinein = ff separa de., pathos = fioaia; iat. immunis = scutit, apdrat, de. la in = [ip-sit de, mumiis =oCiiigatie,.} Asocierea mai multor disfunctii endocrine, la care se adauga manifestari autoimune non-endocrine. Tipul I se manifests la copii si include: insufidenta supra-renala (100%), hipoparatiroidie (89%), candidoza mucoasa si cutanata (75%), insufidenta gonadica (45%), hipotiroidie (12%), diabet zaharat insulinodependent (1%) si, inconstant, sindrom de malabsorbtie, anemie pernidoasa, vitiligo. Tipul II asociaza: insufidenta suprarenala (100%), boala tiroidiana autoimuna (70%), diabet zaharat insulinodependent (50%), insufidenta gonadica autoimuna (5-50%), uneori diabet insipid, ca si vitiligo, alopecie si anemie pernidoasa. Este Intalnit Indeosebi la femei adultePROBA a tip II este cunoscuta si sub denumirea mai veche de sindrom Schmidt. Sin.: sindromde deficiente endocrine multiple.
