PEDUNCUL, s. m. / pedoncule, s. m. / peduncle. NA: pedun- culus, pi. pedunculi. [Lat. pedunculus = picioruf, dim. lit ia. pes, pedis = picior.] 1) In sens general, sin. cu *pedicul. 2) Fascicul de substanta alba care leaga doua structuri sau regiuni ale encefalului. V. peduncul cerebral.
