PARAZITISM, s. n. / parasitisme, s. m. / parasitism. [Lat. parasitus, gr. parasites = musafir nechemat la masa, de la gr. para = langa, sitos =mdncare, -ism.] Conditia unui organism care traieste ca ‘parazit la nivelul unui alt organism. In p. adevarat, organismul parazit preia de la gazda substantele care Ti sunt necesare vietii. Ex.: viermii intestinali, parazitui *scabiei, care sunt paraziti propriu-zisi; microorganismele patogene, care sunt paraziti simbiotici (v. simbioza). In cazul p. fals sau pseudoparazitismului, parazitui nu traieste decat accidental la nivelul unei gazde. V. si parazit, parazitar.
