PARAMIMIE

0
7

PARAMIMIE, s. f. / paramimie, s. f. / paramimia. Gr. para = dincoCo de., langa] mimesis = imitafM, de. [a mimeisthai =a imita.] Expresie paradoxala a fetei, care exprima o discor-danta Intre *mimica si sentimentui care o provoaca. Se observa indeosebi In ‘disociatia mentala *schizofrenica.