OSTEOPOROZA, s. f. / osteoporose, s. f. / osteoporosis. [Cfr. osteon = os; poros =piatra. poroasa; -oza.] Stare pato-logica caracterizata prin scaderea densitatii osoase, determi- nata de un proces de demineralizare (absorbtia calciului si fosforului din os). Demineralizarea se produce din cauza ra- refierii progresive a matricei proteice osoase. Se disting: o. localizata si o. generalizata. 0. localizata poate aparea dupa o infectie, un traumatismsau o sinovita si se manifesta la nivelul oaselor adiacente. 0. generalizata se traduce radiologic prin transparenta osoasa la nivelul Tntregului schelet, cu travee desenate mai net, iar histologic prin marirea spatiilor medu-lare osoase si atrofie trabeculara. Tn prezent, procesul de o. poate fi detectat exact prin *osteodensitometrie. Exista numeroase tipuri de o. generalizata, de cauze necunoscute (idiopa-tice) sau secundare unor boli. In toate cazurile de o. generalizata exista, mai mult sau mai putin pronuntate, tulburari ale metabolismului protidic. Ex. de o. generalizata: 1) 0. adipoasa, Tn care spatii largi din structura osoasa sunt invadate de grasime. 2) 0. din afectiuni digestive: gastrectomie, ciroza, steatoree idiopatica. 3) 0. a/g/ca posttraumatica, sin.; boala Sudeck (v.). 4) 0. rarefianta postmenopauza, prin perturbari endocrine. 5) 0. senila, consecinta a unor disfunctii metabo-lice si endocrine. 6) 0. din tratamentele prelungite cu corti-coizi etc. 0. generalizata este acompaniata frecvent de *osteo-malacie, de unde riscul unor complicatii: deformari osoase, scadere a taliei, fracturi patologice.