OLIGOMER, s. m. / oligomere, s. m. / oligomer. [Qr. oligos = putin; meros = parte.] Molecula proteica alcatuita din mai multe subunitati, reprezentate de lanturi polipeptidice legate Tntre ele prin legaturi non-covalente sau covalente. 0. sunt denumiti Tn functie de numarul subunitatilor: dimeri, trimeri, tetrameri, pentameri etc.
