NESECRETOR, s. m. / nonsecreteur, s. m. / nonsecretor. [Si- ne = prefix care. indic-a o negatie.; [at. secretus, de. ia secernere = a separa.} Individ uman In ale carui secretii (saliva, sue gastric, lichid de chist ovarian, sperma) nu se gasesc substantele solubile de tip *ABO.
