MONOCULAR, adj. / monoculaire, adj. / monocular, unio-cular. [Qr. monos =singur; int. ocularis = de. ochi, lie. la. oculus = ochi. 1) Care rezulta din utilizarea unui singur ochi. Ex.: vedere m. 2) Despre un sistemoptic prevazut cu un singur ocular. Ex.: microscopm.
