MEGACALICE, s. n. / megacalice, s. f. / hydrocal ycosis. [CJT. megas, megalos = mare; [at. calyx, -yds, gr. kalyx, -ykos = cupd, imdiful floru..} Malformatie unilaterala caracterizata prin cresterea numarului si a volumului „calicelor, hipoplazia medu- larei renale, fara modificarea corticalei si In afara oricarui factor obstructiv. Sin.: megacalicoza.
