MALOCLUZIE, s. f. / malocclusion, s. f. / malocclusion.l [Lat. malus = rdu; [at. medieTaia occl usio, -onis, dt occludere =a inctiide fi claudere = a mcttide.] Modificare raporturilor normale dintre dintii maxilari si mandibulari, avail drept consecinta scaderea eficientei *masticatiei.
