LIZOZOMI, s. m. pi. / lysosoroes, s. m. pi. / lyso-somes. [Cff. lysis = distrugere, de ia lyein =a distruge; soma, -atos =Corp.] Organite celulare cu morfologie si dimensiuni variabile (0,05-0,5 ^m), delimitate de o membrana lipoproteica, care con-tin circa 40 de enzime hidrolitice (hidrolaze acide: fosfataze, nucleaze, proteaze, polizaharidaze, lipaze). L. reprezinta orga-nitui celular de digestie a unor macromolecule, a unor parti din celula, precum si a unor microorganisme fagocitate. Enzimele lizozomale actioneaza la un pH optim acid (circa 5), care este mentinut de o pompa membranara de protoni (H ^) ce foloseste energia rezultata din hidroliza ATP. Dependenta actiunii enzi- melor de un pH add protejeaza componentele citosolului, deoarece In cazul lezarii membranei lizozomale enzimele elibe- rate sunt In mare parte inactivate de pH-ul citosolic, care este 7,2. Sinteza hidrolazelor acide lizozomale are loc In „reticulul endoplasmatic, toate proteinele destinate I. continand ca marker manoza-6-fosfatul (M6P). Aceasta grupare prezinta la nivelul *reticulului Golgi trans un receptor specific, pe baza caruia hidrolazele sunt sortate si directionate spre I. Traficul diferitelor materiale ce urmeaza sa fie digerate In 1. se produce prin eel putin trei cai: 1) Endocitozsi, prin transfer de la endozomi la lizozomi. 2) Autofagocitoza, prin care sunt transportate In I. debriuri celulare; In acest proces se formeaza autofagozomii. 3) Fagocitoza, proces ce are loc numai In celule specializate (ex.: macrofage, neutrofile), unde se formeaza fagozomii care se transforma In fagolizozomi. Pe langa functiile specifice, I. au probabil rol In mitoza si In fecundatie, ca si implicatii multiple In patologie (patologie lizozomala, patologie articulara si musculara, afectiuni imunologice, cancerogeneza etc.). LOB, s. m. / lobe, s. m. / lobe. NA: lobus, pi. lobi . [Cjr. lobos = h6.] Portiune dintr-un viscer, net individualizata fie prin ‘scizuri mai mult sau mai putin profunde, fie printr-o vascu-larizatie si fiziologie proprii. Ex.: I. pulmonar, I. hepatic. LOB CEREBELOS / lobe cer6belleux / cerebellar lobe. NA: lobus cerebeli. Denumire data diferitelor parti ale cerebelului delimitate prin santuri transversale V. cerebel. LOB FRONTAL / lobe frontal / frontal lobe. NA: lobus fron. talis. Cel mai voluminos I. al creierului uman, Intinzandu-se pe toate cele trei fete ale emisferului cerebral. Fata externa (laterala) este separata de *l. parietal prin *scizura lui Rolando, Intre cele doua santuri delimitandu-se girusul precentral, al carui cortex, Tmpreuna cu eel de pe versantui anterior al *scizurii centrale, constituie aria motorie centrala (aria 4). Inaintea aces- tui girus se gasesc doua santuri orizontale care delimiteaza trei girusuri frontale (superior, mijiociu si inferior). Girusul frontal inferior este Tmpartit In pars orbitalis, pars triangularis si pars opercularis ultimele doua corespunzand centrului efector al limbajului descris de Broca. Portiunea vecina cu polul frontal constituie 1. prefrontal, cu importante functii asociative compor- tamentale si psihice. LOB OCCIPITAL / lobe occipital / occipital lobe. NA: lobus occipitalis. Polul posterior al emisferului cerebral, separat de lobul parietal si temporal prin scizura perpendiculara externa (scizura parietooccipitala laterals). Prezinta sase circumvolutiuni (numerotate de la 1 la 6), din care ultimele doua, separate prin ‘scizura calcarina, sunt situate pe fata interna a emisferului cerebral, Intre scizura calcarina si scizura parietooccipitala mediala (perpendiculara interna) se afla lobul cuneus. LOB OLFACTIV / lobe olfactif / olfactory lobe. Parte a
