INTERPRETARE, s. f. / interpretation, s. f. / interpretation. [Lat. interpretatio, -onis = interpretare, de. ta interpretari = a emptied, d traduce, si interpres, -etis = cei care emptied un tef(t, trdducdtor] 1) Exprimare In termeni clari a unui fenomen greu comprehensibil sau obscur. In acest caz, i., desi corecta, poate reprezenta doar o *ipoteza. 2) Actiunea de a aprecia, de a evalua o serie de date clinice sau/si de laborator, rezultate-le unor investigatii. 1. eronata poate fi In relatie cu un delir. V. delir de interpretare. I
