IMUNOFLUORIMETRIE, s. f. / immunofluorim6trie, s. f. / immunofluorometry. [Lat. immunis =scutit, aparat, de [a in = [ipsit de, munus =odhgafie; spat fluor, pe care s-a ofisemat prima data fmome.nuC de. fiuorescenta, din [at. fluor, -oris = curgere, fiuor, gr. matron =masura. Tehnica de *fluo- rimetrie prin care se determina concentratia unor substante pe baza principiului *radioimunodozarii, utilizand Insa ‘anticorpi cu ‘markeri fluorescenti.
