IMUNOFLUORESCENTA, s. f. / immunofluorescence, s. f. / immunofluorescence. [Lat. immunis =scutit, aparat, de [a in = [ipsit de, munus – obliaatw spat fluor, pe care s-a o6sewat prima data fenomenutde /[uorescentd, din [at. fluor, -oris = curgere, fCuor.} Tehnica de vizualizare prin microscopie In ultraviolet a antigenilor sau anticorpilor localizati in celule sau tesuturi cu ajutorul anticorpilor fluorescenti. Sin.: metoda anticorpilor fluorescenti.
