HISTONA, s. f. / histone, s. f. / histone. [Cjr. histos = tesdturd, tisut} Termen generic care desemneaza o proteina dintr-un grup de proteine mid, Incarcate pozitiv la pH fizio-logic ca urmare a prezentei aminoadzilor lizina si arginina (in-tr-un procent ridicat). Exista cind clase de h., denumite HI, H2A, H2B, H3 si H4. Ca urmare a sarcinii lor pozitive, h. for-rneaza legaturi ionice cu regiuni Incarcate negativ, la nivelul ADN. H. participa la formarea *nucleozomilor (cate doua mo- lecule de tip H2A, H2B, H3 si H4) asociate cu un segment al dublei elice ADN. H. de tip H1 nu fac parte din structura centrala a nucleozomilor, ele fiind proteine de legatura Intre acestea si ADN, contribuind la aranjarea nucleozomilor In struc-turi mai compacte. H. sunt proteine solubile in apa si solutii diluate de acizi sau baze (ceea ce permite si solubilizarea cromatinei dupa tratarea cu astfel de solutii). Se gasesc In cantitati mari In timus.
