HIPOTROFIE, s. f. / hypotrophie, s. f. / hypotrophy. Cjr. hypo = mai pvtin; trophe = tirana, nutritie.] Dezvoltare sub-normala a unui tesut, a unui organ sau a organismului, conse-cinta a unui metabolism scazut local sau In ansamblul sau, In general de cauza nutritionala, circulatorie sau neurohormo-nala. Tipuri importante: 1) H. sugarului, caracterizata prin Intar-ziere In dezvoltarea ponderala si a taliei (care este mai putin accentuata decat deficitui In greutate). V. dismatur. 2) H. osoasa consta In scaderea volumului (si numai secundar a nu-marului) elementelor componente ale osului-organ si micso-rarea In dimensiuni a osului.
