HIPOCROMIE, s. f. / hypochromie, s. f. I hypo-chromia. {Qr. hypo = mai. puf:i.n; khroma, -atos = cutoare..] 1) Scaderea anormala a *hemoglobinei continute In eritrocite. 2) Pigmen-tatie cutanata diminuata. 3) Diminuarea coloratiei unor celule sau tesuturi prin scaderea afinitatii pentru coloranti pe care acestea In mod normal Ti fixeaza.