HIPOCRATISM, s. n. / hippocratisme, s. m. / hippocratism. Hipoi:rate din Cos, pitrintde meditinii, student si pTofesor (nil fondator) al scoGi din Cos, 460-375 i. ‘}{.; -ism.] Conceptia lui Hipocrate din Cos, parintele medicinei, a carui doctrina a Insemnat InceputuI medicinei stiintifice, deoarece el a Incercat explicarea bolilor (nu exista „boli sacre”) pornind de la obser- vatia rationala, constitutie-temperament si de la influentele me- diului ambiant. Elementele esentiale ale h. au valoare perena.
