HIPEREMOTIVITATE, s. f. / hyperemotivite, s. f. / hyperemo- tivit y. [Qr. hyper ==mai mutt; [at. emotus, de [a emovere = a scoate, a rastuma.] Stare a anumitor subiecti de a reactiona In mod exagerat si inadecvat la diferite evenimente. H. pre-dispune la *obsesii, *anxietate si *hipocondrie.
