HEMIANESTEZIE, s. f. / hemianesthesie, s. f. / hemian(a)es- thesia. [Cfr. hemi = pe. jumdtate; an – priv.; aisthesis = semafi.e, sensibititate.} Tulburare a sensibilitatii tactile, cu lo- calizare hemicorporeala, care consta In cresterea pragului de perceptie a stimulilor tactili, pana la lipsa totala de perceptie a acestora. Apare In unele afectiuni neurologice, nivelul lezi-unii nevraxiale fiind In relatie cu topografia h. Ex.: h. incruci-sata reprezinta abolirea sensibilitatii hemifaciale asociata cu lipsa de perceptie a stimulilor durero?i sau termici hemicorpo-reali de partea opusa, determinata de o leziune laterala pon-tina sau medulara, care implica atat radacinile senzoriale ale nervului trigemen, cat si tractui spinotalamic.
